Dupa 3 zile de munca continua, am reusit sa-mi iau 3 zile libere.
Ce as putea face cu trei zile libere? Raspuns: sa ma duc pe munte, ca si asa nu am mai fost de mult timp. Vremea e destul de instabila, si de ceva timp stau cu ochii pe site-urile cu profil meteo (multumiri lui Sorin Untu pentru link-uri) in speranta ca va fi ok, si tot cautam un loc unde sa nu ploua. Ca de obicei aveam de ales intre Piatra Craiului, Ceahlau… si pe ultima suta de metri vine si propunerea unui Rarau pentru ceva catarare. Cand totul parea ca se definitiveaza si nu mai ramanea decat sa astept ziua plecarii, Iuliu anunta ca el nu mai vine, ca s-a anuntat cod galben, stanca va fi uda si nu avem ce sa facem. Dupa ceva discutii telefonice il conving ca vom avea vreme ok cel putin pana sambata dupa amiaza.
Plecam din Iasi, eu si cu Ovidiu undeva pe la ora 18, din Bistrita Iuliu si cu Florin, intalnirea fiind undeva pe la 21 inVatra Dornei de unde urca cu noi si Adi. Undeva aproape de miezul noptii ne punem corturile si ne bagam la somn.
Dimineata de sambata, 15 mai. O zi superba, cer senin si un soare ce ne face sa lenevim mai mult in corturi. Nu ne grabim, oricum stanca e rece si e timp de ceva trasee pe perete pana sa vina ploaia. Dupa ce ne facem planurile, pornim catre piatra mare pentru un prim traseu. Nu sunt probleme deosebite, numai ca in prima regrupare una din corzi se agata in stanca si se pierde ceva timp cu asta. Vazand ca se pierde mult timp, Adi renunta sa mai urce si el, asa ca “balaureste” prin zona, ajungand intr-o zona apropiata de unde ne priveste. Deja noi eram in a doua regrupare, cand in apropiere de Adi isi fac aparitia un grup numeros de elevi din Suceava, insotiti de un profesor. Noi ne vedem linistiti de ale noastre, Iuliu pleaca cap de coarda pe ultima portiune din traseu, cand e observat de elevii din grupul numeros, si atunci unul exclama:
” – uaiiiiiiii….!!! ioti unu acolo pi stanca, si catara.
– oaaaaa!!! dar asiala n’ari sfoara!!!
– Vedeti copii ce face inconstienta? Baiatul ala sigur o sa moara! Muntele isi cere tributul. (le raspunde profesorul)
– dom’ profesor, hai sa mai stam sa vedem cand moare! ”
In tot acest timp Adi care a auzit toata discutia… cu greu se abtinea sa nu cada pe jos de ras. Intre timp, pleaca si Florin ca secund, si i se vede coarda, la care unul din cei ce asteptau deznodamantul exclama dezamagit: “uoaaa….. da’ asiala ari sfoara… hai sa plecam…”
Toata discutia asta ne-a povestit-o Adi cand ne-am intalnit la un alt traseu.
Incet, timpul trece, si dupa pauza de amiaza, Iuliu vrea sa incerce un alt traseu pe Piatra Soimului. Nu apuca decat sa urce pana in prima regrupare ca vremea se strica vazand cu ochii; incepe sa ploua si se coboara si el din perete. Ne retragem la hotel Rarau, unde continuam un alt set de sporturi: haltbere, coniac-canoe, etc etc. Dupa ce incepe “dezmatul” generat de grupuri de pustani cazati acolo, ne retragem si noi la corturi, deja incepuse sa ploua tot mai serios si continu; dupa cum prevazusem, vremea s-a stricat si pana duminica la amiaza nu aveam ce sa mai facem.
Duminica, desi ne trezim relativ repede, ne plictisim sa mai asteptam sa se potoleasca ploaia si pe asa vreme ne strangem corturile si plecam spre Vatra Dornei. Dupa o escala la Casa Bucovineana ne despartim si …. asteptam o alta iesire pe munte.
