TR Masivul Ceahlau - septembrie 2005 >>> 17.09.1005 - 18.09.2005

 
         De data aceasta ... nu in concediu asa cum obisnuiesc ... desi mi-as dori ca in fiecare weekend sa evadez pe munte.
Povestea asta e ... sa zic mai speciala. Totul a pornit si din dorinta de munte.. cat mai mult munte dar si din dorinta de a oferi persoanei dragi mie ceva special. Si.. se pare ca am reusit, chiar daca dupa o astfel de excursie ...povestea de iubire nu a mai ramas acceasi. Ei, nu va ganditi ca m-am lasat de munte :)) si nici ca am parasit eu persoana iubita, ci invers. Ok. Trecem la fapte.
         Cu ceva timp inainte .. dupa cunoasterea "omului" am zis ca e bine sa impartasesc si eu cuiva din frumusetile muntilor .. a locului pe care vietuim, mai ales ca .. din Vasluiul in care traiesc .. sunt multi multi oameni care n-au iesit nici pana la o padure apropiata .. sau kiar pana la Poiana Caprioarei [e o tabara superba la 18km de Vaslui]. Asadar ... am planuit in stilul meu caracteristic o tura scurta de un wk pe munte ... in Ceahlau.
In Ceahlau eu am mai fost prin `97 [in scopuri mai mult tehnice; am instalat ceva echipamente de radiocomunicatii] si am urcat in masiv prin poiana Stanilelor. De data aceasta am ales, tinand cont ca eram cu un om .. la primul botez pe munte.. am ales varianta cea mai rapida si mai ferita de eventualele intemperii ale vremii. Nu de alta dar .. nu aveam chef ca ceva fain sa se strice din cauze X. Si .. ce poate fi mai bun in acest caz decat traseul prin Lutu Rosu.
         Si iata-ne ajunsi pe la data de 17 septembrie .. intr-o zi de sambata, dimineata. Tocmai am ajuns acasa de la munca ... rucsacul era pregatit .. il iau la spinare si ma reped la Monica .. prietena [de atunci] cu care merg pe munte. Facem ultimele pregatiri si plecam la microbuzul ce duce spre Iasi urmand ca de acolo sa mergem cu alt microbuz spre Piatra Neamt. Pot zice ca in privinta transportului la dus .. nu am avut prea mult noroc; am stat in picioare ... din Bicaz pana aproape de cabana Izvorul Muntelui am avut parte de un rekin c-am "mare" ... etc. Dar nu mai conta absolut nimic. Important e ca ajungeam pe munte.
     Ajunsi la destinatia finala cu mijloace auto ... ne pregatim de mers. Intr-o zi zi superba ca cea de 17 septembrie .. fara un pic de nor .. de jos se vedea foate bine cabana Dochia .. cabana Meteo si Vf. Toaca. La inceput s-a speriat domnisoara... deh... e ceva diferenta de nivel.
     Ajungem la intrarea in padure. Aici fac trecerea de la echipamentul de oras, la cel de munte. Deja ma simt mai comod. Nu stiu in ce masura s-a simtit si "domnitza" in jeans dar .. asta e. Traseul .. superb. Obositor .. ca deh.. panta mare, dar frumusetile locului de neinlocuit. Multe plangeri pe drum de genul " da mai este mult??? am obosit ... da hai sa ne intoarcem .. da cat mai dureaza ??? ". Si urcam .. urcam; pe masura ce tot urcam era tot mai frumos. In punctele de belvedere dispar toate cele "miorlaieli" . Facem poze ne odihnim.. si iar urcam. Cum ziceam... priveliste frumoasa .. doar e munte, dar nu mi-au placut tonele de gunoaie aruncate peste tot. Daca voiai sa gasesti ceva .. gaseai. Gaseai de la banalele pungi si PET-uri pana la tampoane si prezervative [evident folosite]. Dezgustator. Sincer .. pe traseul celalalt ... prin poiana Stanilelor era mult mult mai curat.
     Si... tot mai sus .. sus .. iesim din padure si.. cabana Dochia. In gluma ii zic Monicai .. "hai sa ne intoarcem" :)). Ajungem la cabana .. ne cazam [noroc ca am facut rezervare], ne tragem sufletele .. mancam ceva ... si iesim pe platou. Eu unu doream sa urc in aceeasi zi si pe Toaca. Nu era la mare distanta doar, dar.. nu a mai vrut partenera de drum . Asa ca .. am ramas sa ne plimbam pe platou .. sa facem poze .. sa admiram privelistea ... schitul ... intr-un cuvant sa ne bucuram de munte si de o zi superba. De fapt .. stiam ca vom avea o zi faina .. eram in weekend-ul cu luna plina .. si spre seara ne-am bucurat de privelistea ei .. tot ce mai speram e ca a doua zi sa prindem si un rasarit de soare. Din pacate nu a fost asa .. spre noapte s-a stricat vremea ... si a doua zi .. duminica .. a fost o vreme urata, chiar ne-a si plouat putin prin padure.
     Duminica .. cum ziceam .. zi urata. Nor .. sta sa ploua. Nu avem ce face si.. trebuie sa plecam. Eu trebuia sa fiu duminica seara la munca. Ne luam ramas bun de la cabana si de la munte ... eu unu sper sa mai revin pe acolo .. la fel si Monica .. [spera dar nu spera ...] :)) .Oricum pt mine e clar ca voi mai ajunge acolo. Pentru ea .. mii indiferent, desi nu cred ca va mai calca vreodata .. si nu din cauza ca nu i-a placut. :)).
     Drum de intoarcere .. coborare ..multa antentie la mers [deh... umezeala .. mers "impiedicat" de incepatoare..] si nimic ma mult. Ajungem repede la asfalt .. si de aici pe jos spre Bicaz. Avem noroc ca 2 tineri de iau cu masina pana in Bicaz si de acolo cu microbuzele spre Piatra Neamt - Iasi . De la Iasi .. cu trenul spre Vaslui.
     Astfel se termna o tura in toamna ... in Ceahlau. Eu unu nu regret nimic din ce a fost ... raman cu amintirile.
Deja eu ma gandesc la tura din 2006 din Fagaras.
          In final va multumesc ca at avut rabdare sa cititi acest TR si va doresc ture faine oriunde .

Poze gasiti daca dati clic aici pe acest link.

Quiq on top