• 18 May 2014 /  radioamatorism /  1,885 views No Comments

    Ne-am cumparat o statie radio, portabila (de regula), pentru ca vrem sa o folosim in diferite situatii (comunicarea cu prietenii intre masini, coordonarea unor actiuni, mers pe munte, si altele).

    Dupa ce am deschis pachetul, curiosi sa vedem cum functioneaza, citim manualul de functionare… de cele mai multe ori, “pe diagonala”. Chiar daca mai tarziu revenim si recitim manualul, unele functii ne sunt straine si nici nu prea stim cum si la ce sa le folosim. Prezentul articol vrea sa aduca putina lumina in acest sens.

    Sa incepem: normal, prima data data cautam butonul de pornit/oprit (ON/OFF), care la unele statii poate fi separat sau atasat pe un buton rotativ care are si functia de VOL (volum), pentru reglarea volumului sonor din difuzor.

    Cand statia este simplista, urmatorul buton principal este PTT-ul (Push toTalk), adica… “apasa si vorbeste”. Cred ca functia e destul de clara, desi marea majoritate nu o si respecta (unii, intai incep sa vorbesca si pe urma apasa).

    Pe masura ce statia este mai “evoluata”, mai gasim si un buton cu functia de selector de canale. O statie poate opera pe o singura frecventa, sau pe mai multe; cand sunt mai multe frecvene, automat e necesar un buton care sa permita alegerea frecventei/canalului pe care sa lucram. Acest buton poate fi rotativ sau prin taste up/down (CH+ sau CH-).

    Un alt buton destul de frecvent intalnit este cel de Squelch (SQ). Foarte multi nu stiu la ce foloseste si cum se regleaza! Functia squech are rolul de a taia zgomotul de fond (acea fasaiala) ce se aude in difuzor, atunci cand nu exista o emisiune pe frecventa de receptie. Mai concret, ce se intampla? Cand statia este pe receptie, inevitabil… nu se receptioneaza “nimic”. Acest “nimic” se traduce in fapt printr-un zgomot/fasait ce se aude in difuzor, continu. In  FM (modulatie de frecventa), cand se apasa pe butonul de PTT (si fara sa vorbim), statia emitatoare transmite “frecventa purtatoare”, dar fara informatia modulatoare (adica vocea); statia receptoare va receptiona aceasta purtatoare… fenomenul este echivalent cu scaderea zgomotului de fond din difuzor (dar fara sa auzim alceva). In limbajul uzual tehnic, o numim emisiune fara modulatie. Cand statia emitatoare aplica peste frecventa purtatoare si vocea (adica moduleaza frecventa purtatoare), statia receptoare face procesul invers emisiei, adica o demodulare; in difuzor se va auzi vocea corespondentului, mult mai puternic decat acel zgomot (scazut) de fond. Inevitabil, cand statia emitatoare nu mai transmite (adica nu mai este apasat butonul PTT), emisia este intrerupta; statia receptoare va sesiza acest lucru… utilizatorul il percepe ca pe o crestere brusca a zgomotului/fasaitului din difuzor.

    Acum ca am clarificat “fenomenul” emisiei modulata in frecventa (FM), putem intelege rolul pe care il are butonul/functia de Squelch. Practic, statia este in permanenta pe receptie, dar in etajele de baza ale receptorului este introdus un etaj suplimentar  care blocheaza acest fasait si nu-l mai lasa sa ajunga la difuzor. Abia in momentul cand statia receptioneaza o purtatoare (modulata sau nemodulata), etajul de squelch lasa informatia sa treaca mai departe catre difuzor si implicit catre utilizator. Practic, acest buton mai regleaza si sensibilitatea/pragul la care etajul lasa sau nu sa treaca informatia catre difuzor. Aici este important reglajul corect al functiei, pentru ca un prag prea ridicat, va lasa informatia sa treaca mai departe numai la emisiunea cea mai puternica, pe cand o emisiune mai slaba (adica o statie emitatoare  mai slaba ca putere sau mai indepartata fata de receptor) nu va fi lasata sa treaca catre difuzor – rezultatul este imposibilitatea de a receptiona corect (deloc sau cu intreruperi). In cazul acesta, reglajul corect este de la zero (cand in difuzor se aude acel fasait puternic) si pana in momentul cand in difuzor dispare fasaitul. Acesta este pragul minim, este si pragul de sensibilitate maxim (cu squelch). Pe unele statii mai exista un buton suplimentar (MON – monitor), buton ce anuleaza functia de Squelch, in cazul acesta receptorul are sensibilitatea maxima!

    Incet incet, trecem la statii mai “complicate”, unele au functii suplimentare ce sunt accesibile direct din panoul principal (de regula dintr-o tastatura) printr-un meniu, alte statii au aceste functii ce sunt accesibile prin programare cu calculatorul. In ambele cazuri, denumirea si rolul lor e acelasi, mai departe le descriu pe cat posibil in ordinea importantei lor.

    Unele statii pot receptiona (monitoriza) doua frecvente simultan, dar in difuzor statia alege (in modul automat) prima emisiune “descoperita”, sau… (in modul manual) putem alege noi ce emisiune dorim sa ascultam. Functia se numeste “dual stand by” sau receptie dubla. Sunt unele statii ce au o pseudo functie, practic statia receptioneaza frecventa de baza, dar pt scurt timp se comuta automat si pe cealalta frecventa secundara. Obligatoriu, statiile ce au aceasta functie, au atasata si…

    Functia de Dual VFO (Variable Frequency Oscillator – oscilator cu frecventa variabila). Cum spuneam si in articolul precedent, statiile radio emit (de regula) e o frecventa unica. Aceasta frecventa o putem numi si canal. Modificarea frecventei de lucru se face din VFO intotdeauna. Statiile cu doua VFO-uri, au o tasta pe care scrie A/B, asta semnificand ca din acea tasta se poate schimba de pe un VFO pe celalalt. Evident, frecventele “generate” de vfo pot fi diferite sau aceeasi pentru ambele vfo-uri, dar ideea este ca se pot seta separat. La ce este folositoare aceasta functie? Pai… in primul rand, poti comuta rapid de pe o frecventa pe alta, dar cel mai important e ca se poate face o receptie duala.

    Un alt buton/functie ce il putem intalni, este cel ce comunta banda de lucru (BAND). Ce sunt benzile de frecventa? Spectrul radio este enorm de mare, el incepe de pe la 30KHz si se duce pana aproape de zeci de GHz.  Intrucat undele se comporta diferit in functie de frecventa, s-a ajuns sa se imparta spectrul pe benzi. De regula statiile portabile opereaza de cele mai multe ori in domeniul undelor ultra scurte (VHF) si undelor ultra scurte (UHF). Statiile profesionale, pot opera intr-o banda sau in mai multe benzi de frecventa (de cele mai multe ori in VHF si UHF). Cum si benzile acestea sunt destul de mari, la randul lor si ele sunt impartite in segmente mai mici. Banda de PMR se gaseste in UHF, dar este un segment inclus in banda de baza. Daca tot suntem la acest punct, al benzilor, aduc la cunostinta ca banda VHF incepe de pe la 137MHz si se termina la 174MHz, iar banda de UHF incepe de pe la 420MHz pana la 470MHz. Benzile nu sunt “batute in cuie” statiile pot avea si o alta acoperire, totul depinzand de performantele statiei (de ex. sunt statii ce au banda de UHF de la 400 pana la 480MHz). Butonul/functia BAND pur si simplu comuta VFO-ul dintr-o banda in alta (ultima frecventa folosita din acea banda fiind si prima accesata)

    Intram mai adanc in performantele statiei, si ajungem (direct sau prin menu) la functia STEP. Mai sus am explicat impartirea spectrului pe benzi, si ce este acel VFO. Constructiv, o statie radio este capabila (la fel, in functie de performantele ei) sa alegi cu ajutorul VFO-ului orice frecventa din cadrul benzii, chiar la unitatea de masura a frecventei… Hertz-ul. Totusi, cum nu putem emite la intervale asa mici (de regula vocea umana se intinde pe un spectru de 3KHz), constructiv s-a ajuns la un numitor comun, si anume ca distanta intre doua frecvente sa fie de minimum 5KHz. Aceasta distanta intre doua frecvente, o numim pas (STEP). Deci, butonul selecteaza care este distanta intre doua frecvente; constructiv universal s-a adoptat step-ul ca fiind de 5, 10, 15, 25, 50 si 100KHz. Dupa un timp s-a adaugat si pasul de 12,5KHz. Odata cu aparitia PMR-ului, intrucat banda alocata e mica (numai 100KHz), si pentru a fi in legalitate , s-a introdus si pasul de 6,25KHz. Daca ati citit articolul anterior, acolo am explicat de ce primul canal este la 446,00625MHz. Desi teoretic se poate emite la pasul cel mai mic (5KHz) fata de o alta frecventa ocupata, practic… apar interferente, iar rezolvarea este ca distanta in frecventa (pasul) intre doua statii apropiate sa fie mai mare. In cazul PMR, distanta intre 2 canale (frecvente) este de 12,5KHz, astfel canalul 1 PMR este la 446,00625MHz, canalul 2 este la 446,01875MHz, canalul 3 este la 446,03125MHz, si asa mai departe… pana aproape de 446,100MHz (fara a depasi).

    Cam acestea sunt cele mai importante functii alte unei statii. Suplimentar, mai putem gasi si altele, cum ar fi:

    – TXP (Tx Power). O precizare, de regula emisia mai este prescurtata si cu Tx iar receptia cu Rx. Functia TXP permite reglajul puterii de emisie a statiei. Ea poate fi maxima, sau in trepte reduse (LOW1, LOW2, LOW3, sau numai LOW). Nivelul este setat din fabricatie, nu putem alege noi cat sa fie.

    – SAVE – este o functie de salvare a energiei din baterie, ea reducand anumite functii ce nu sunt folosite intr-o anumita perioada de timp.

    – VOX. Vox-ul este functia prin care poti trece statia pe emisie atunci cand se vorbeste la microfon, fara a mai apasa pe PTT.  De regula functia e reglabila ca si prag de sensibilitate, pragul zero insemnand anularea ei. Un prag mai ridicat necesita o intensitate sonora mai puternica la microfon.

    – WN (sau HALF/DEV), se refera la banda de audiofrecventa ocupata la emisie. Cum spuneam, vocea umana are de regula o banda de 3KHz. Statia poate fi setata sa transmita toata banda (de 5KHz, cand e o voce feminina) sau poate fi setata la jumatate (2,5KHz). Cu functia asta se impiedica depasirea limitelor canalului ocupat. Reamintesc ca modulatia de frecventa (FM) se realizeaza prin varierea unei frecvente fixe in ritmul unei frecvente modulatoare. De ex. daca frecventa fixa este de 446.000MHz, si i se aplica o frecventa modulatoare de 2KHz, rezultatul va fi o banda FM transmisa de la 445.999MHZ pana la 446.001MHz. Cum vocea umana este o multitudine de frecvente, toate acestea se moduleaza cu frecventa purtatoare, si rezulta o banda FM transmisa de emitator.

    – TOT (Time of Transmiter) –  timpul cat statia poate fi tinuta in emisie. Functia ajuta sa atunci cand “uitam” sa mai si trecem la receptie, in felul aceasta se mai salveaza din energia bateriei, sau prevenim ca unele sisteme gen repetoare sa ne elimine automat din retea.

    – BCL (BCLO). Busy channel lockout este functia ce nu ne permite sa emitem daca canalul/frecventa este folosita de altcineva. Este utila celor ce sunt mai putin rabdatori si nu asteapta ca frecventa sa fie libera, in felul acesta evita sa deranjeze/interfereze alte statii corespondente.

    -AUTOLK (Auto lock keypad) – blocheaza tastatura automat dupa o anumita perioada de timp de la ultima apasare de tasta.

    – SFT-D, este functia de Shift… functie ce am explicat-o in articolul anterior. Reamintesc ca aceasta functie poate pune frecventa de emisie mai sus sau mai jos fata de frecventa de receptie (D – direction… mai sus (+) sau mai jos (-) ). Unele statii au pentru aceasta functie denumirea/insemnul RPT (repetor).

    – OFFSET este functia care stabileste valoarea shift-ului. Unele statii care au functia de shift direction notata cu RPT, valoarea de offset se seteaza in SHIFT. In orice caz, trebuie studiat manualul statiei, acolo gasim exact denumirile functiilor si mult mai multe explicatii.

    – CTCSS este functia ce ataseaza emisiei si un cod analogic (o frecventa foarte joasa ce urechea nu o percepe) si ajuta la deblocarea receptiei statiei corespondente ce are acelasi cod cu cel transmis de statia emitatoare. Suplimentar pe langa functia de Squelch (care are rolul ei bine definit), unele statii mai au introdus inca un etaj ce nu lasa sa treaca spre difuzor decat emisiunea de la o statie ce ne intereseaza. E ca un fel de cod/parola. Cum pe aceeasi frecventa pot fi si altii, poate dorim sa nu-i auzim pe toti ci numai pe cei din grupul nostru. Astfel, pe receptie se poate introduce un cod (R-CTS sau TSQL – Reception CTCSS sau Tone Squelch) si astfel receptia e blocata pana ce exista o emisiune ce are in componenta ei si codul de acces. Codul de acces ce se transmite se seteaza (identic cu cel de receptie al corespondentului) in dreptul functiei T-CTS sau TONE (la unele statii).

    – DCS (Digital Code Squelch), este identic cu CTCSS-ul, numai ca se folosesc coduri digitale.

    De mentionat aici ca unele statii permit lucrul incrucisat cu aceste coduri (analogice si digitale), astfel ca se poate emite cu ton analogic si receptiona cu ton digital, iar statia corespondenta va avea setat invers permisiunile de acces, dar important.. valorile de cod (digitale si analogice) trebuie sa corespunda la ambele statii.

    – MODE. Unele statii au un buton pe care scrie “Mode”. Acest buton comuta statia pe diferite tipuri de modulatie. Daca pana acum v-am spus mai multe despre modulatia de frecventa (FM), e bine sa stiti ca sunt mai multe tipuri de modulatie, tipuri ce le-am amintit si in articolul anterior. Un alt tip de modulatie este AM (modulatie de amplitudine). Modulatia AM este diferita complet de FM, aici semnalul purtator este transmis in ritmul semnalului modulator. Practic frecventa este fixa indiferent de semnalul modulator aplicat, dar anvelopa lui (adica maximum de putere) este direct influentat de semnalul modulator. Explicatia e simplista, pentru cine este interesat exista suficienta informatie pe internet.  Fac o paranteza aici, de regula radioreceptoarele ce le gasim (in comert) pentru uzul marelui public, au “butonul de game” notat cu AM si FM. Este o greseala aici, oarecum s-a mers pe ideea ca in gama undelor ultra scurte se merge pe modulatie FM, iar in gama undelor lungi, medii si scurte se foloseste modulatia de amplitudine. Asta este la receptoarele obisnuite din comert; receptoarele profesionale pot receptiona AM sau FM indiferent de banda (gama) de frecventa.

    De ce exista butonul MODE (la unele statii)? Unele statii radio (de ex. YAESU VX-6) pot receptiona pe mai multe benzi de lucru, iar in unele benzi se foloseste si AM, cum este cazul comunicatiilor aeronautice, unde avioanele comunica cu solul, folosind AM, chiar daca frecventa lor este in domeniul undelor ultrascurte ( in intervalul 108 – 136MHz).

    – DTMF – tonuri digitale modulate in frecventa. Unii dintre voi poate ati apasat din greseala o tasta de pe tastatura generala, in timp ce emiteati; imediat ati auzit un ton in difuzor. Daca nu v-ati speriat, sa stiti ca este ceva normal. Unele statii (aproape toate ce au tastatura) au implementata si functia DTMF. Practic, fiecarei taste (la apasare) ii este atribuita o frecventa audio, frecventa ce poate fi folosita la comanda unor sisteme aflate la statia receptoare. Mai pe intelesul tuturor, e ca un fel de telecomanda, unde se poate transmite un cod (un ton) sau mai multe.

    – VFO/MR (DMR). Pe la inceputul articolulul explicam despre VFO si ce face el. Cand lucram in modul VFO, avem maximum de acces la toate functiile si setarile, totusi sunt situatii cand nu dorim ca atunci cand vrem sa operam intr-un anumit loc, sa tot setam parametri de fiecare data. In cazul acesta, avem memorii. Butonul VFO/MR (DMR) comuta statia din modul VFO in modul MR (memory read) sau DMR (direct memory read). In modul memory putem accesa direct o anumita zona unde este stocata o frecventa, parametri CTCSS/DMR, TXP, STEP, RPT, etc. Evident, intr-o memorie se poate stoca numai frecventa simpla. Statiile care nu au tastatura si au numai un buton de canale, nu au vre-un buton pentru memory, practic butonul de canale selecteaza direct memoriile, cum spuneam la inceput, aceste statii se programeaza cu PC-ul. Statiile ce au tastatura si permit programarea lor directa, au si functia de memorie, astfel ajuta utilizatorul sa apeleze direct un canal, fara a parcurge multi pasi in programare.
    Important de precizat la functia MR este faptul ca memorarea se face dupa ce am facut toate “setarile” in modul VFO – practic salvam ce am facut intr-o zona pe care o putem “apela” direct. Evident ca aceste memorii se pot programa (mult mai simplu) cu PC-ul.

    La final as mai adauga ca in functie de statie pot exista si alte functii mai mult sau mai putin importante, dar cele mai importante sunt descrise mai sus.

    Sper ca articolul sa ajute cat mai mult la intelegerea unor “butoane” si… va multumesc pentru atentia cuvenita!

    Marius – yo8rku,
    Vaslui, 18.05.2014

    Posted by Marius @ 10:18

    Tags: , , , , , ,

Leave a Comment

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.


− 4 = one